Nu privește niciodată înapoi

Are 14 ani, s-a născut și a crescut în Arad, fără mamă încă de la o vârstă foarte mică, dar alături de tatăl ei și de bunica din partea tatălui. Este multiplă campioană la înot, cu specializare în stilul bras, pe distanțe scurte și medii.

S-a apucat de înot mai degrabă întâmplător, într-o vară fierbinte în care tatăl i-a cumpărat un curs de inițiere de două săptămâni. Avea deja 7 ani pe atunci, o vârstă deja târzie pentru o carieră în sportul de performanță.

Dar antrenorul de la acel scurt curs de inițiere a văzut în ea mult mai mult decât un simplu copil doritor să învețe cum să se țină pe suprafața apei, a văzut o motricitate deosebită, o capacitate rară de a învăța repede și de a reda corect, încă de la primele cursuri, mișcările specifice celor patru stiluri de înot.

Așa se face că, din punct de vedere psihologic, Andreea n-a mai prea ieșit din bazin de atunci, doarme, mănâncă, învață, citește ca orice copil de varsta ei, dar, în fundal, gândurile sale se întorc mereu la sportul de care s-a îndrăgostit: înotul.

A adunat deja nenumărate medalii și diplome de la sutele de concursuri naționale și internaționale, însă privește întotdeauna înainte, țintește sus spre competiții viitoare de anvergură europeană și mondială, acolo unde pentru români e atât de greu în ultimii ani să obțină măcar o calificare, nicidecum clasări pe podiumul învingătorilor.

Și, oricât de greu i-ar fi oricărui copil să crească fără prezența mamei, problemele familiale nu o doboară, pentru că între ea și restul lumii s-a ridicat un ecran de apă ce-o protejează pe Andreea și o menține focusată pe ceea ce are de făcut: va fi o campioană a României la natație cu specializare pe stilul bras.