Revoluţia street-food-ului

De-a lungul timpului, multe populaţii şi-au dezvăluit tipul de street-food, ajungând până în prezent la o standardizare a conceptului şi asocierea acestuia cu festivalurile de muzică sau zilele naţionale.

Street-food-ul a fost multă vreme considerat ilegal, deoarece ataca într-un mob subversiv statul prin nedeţinerea de autorizaţii de vânzare. Astfel, în toată lumea, mâncarea stradală a avut de suferit deoarece se considera că atacă economia statului într-un mod indirect.

Scurt istoric stradal

Se spune că originile mâncării stradale se regăsesc încă din Grecia Antică, însă nu există dovezi clare în legătură cu această informaţie.

Oricum, termenul de street-food nu era atât de încărcat de sens în Roma Antică, acolo unde tinerii rezidenţi consumau mâncare vândută de mici negustori locali pentru că nu aveau în locuinţele proprii cuptor sau vatră.

De asemenea, în China timpurie, mâncarea servită pe stradă satisfăcea oamenii săraci, deoarece se regăseau preparate care se puteau mânca pe loc, cum ar fi supa cu năut şi pâine.

Diversitatea culinară regională

Se spune că în Turcia renascentistă multe autostrăzi erau ocupate de vânzători care vindeau bucăţi de carne, de la pui până la miel. Iar mai târziu, Turcia otomană urma să fie prima care legalizează mâncarea stradală. Dacă privim atent în prezent, vom observa faptul că mâncarea stradală se regăseşte oriunde pe glob.

Fiecare ţară îşi expune propriile preparate, iar pentru turiştii nou-veniţi, aceasta este chiar o aventură culinară. Multe mâncăruri aflate în prezent în portofoliul gastronomic al unei ţări au fost la început servite pe străzile oraşelor importante. Ramenul a fost prima dată adus de către chinezii imigranţi pe străzile Japoniei acum aproape 100 de ani, iar în prezent este mâncarea naţională a țării.

Multe dintre mâncărurile servite pe stradă sunt aduse într-o dubiţă special amenajată sau un cărucior de dimensiuni medii. Aşa le vom găsi în majoritatea ţărilor. Acum, street-food-ul ajută la diversitatea culturii ţărilor, aducând atât nota gastronomică autentică în văzul tuturor, dar şi oferind turiştilor, sau chiar locuitorilor, o experienţă culinară desăvârşită.

Street-food oriunde pe glob

Bineînţeles că dacă vom merge într-o ţară străină şi vom dori să gustăm rețetele specifice, vom fi întâmpinaţi de vânzători care prepară mâncarea pe loc şi o oferă imediat spre servire. Dacă v-aţi întrebat vreodată ce mâncăruri puteţi servi pe loc în următoarea vacanţă, iată un mic ghid al celor mai populare mâncăruri din diferite ţări ale lumii.

Franţa

Cele mai întâlnite mâncăruri servite direct de pe stradă sunt sandvişurile cu unt şi şuncă (Jambon/Beurre), sandvişurile cu pui şi crudităţi (Poulet/Cudites) sau celebrele clătite (crepes) sărate (cu şuncă, brânză rasă şi ou poşat) sau cele dulci, umplute deseori cu Nutella şi banană.

Germania

Deja cunoaştem celebrii cârnaţi ai germanilor. Când vorbim despre street-food, aceştia reprezintă alternativa cea mai bună, cea mai gustoasă şi… cea mai puţin costisitoare. Serviţi alături de muştar picant sau dulce într-o baghetă fragedă şi caldă, aceştia reprezintă deliciul oricărui pofticios care se opreşte în faţa locului special amenajat.

România

România este vestită pentru diversitatea produselor de patiserie pe care le pune la dispoziţie spre satisfacţia clienţilor. Găsim specialităţi precum covrigi cu susan sau cu mac, plăcinte umplute cu mere sau cu brânză sărată, celebrele gogoşi umplute sau delicioşii mititei garnisiţi cu muştar.

Italia

Se mândreşte cu o mulţime de mâncăruri ce se pot servi imediat. Mai mult decât atât, în funcţie de regiunea în care mergi, mâncărurile specifice pot să difere. În Genoa se poate savura focaccia di recco, un aluat copt umplut cu bulgăraşi de brânză. De asemenea, pentru alternativa „mâncăm în oraș”, se găsesc din plin puii rotisaţi, cartofi rotisaţi, polenta şi inegalabila pizza.

O revoluţie a gustului

Conform unui studiu al Organizaţiei Mâncării şi Agriculturii realizat în anul 2007, aproape 2,5 miliarde de oameni consumau zilnic street-food.

În prezent, probabil că numărul a ajuns la cifre mult mai mari, datorită atribuirii mâncării stradale cu festivalurile, concertele sau zilele naţionale, astfel că o mare parte din turişti sau participanți la eveniment vor fi tentaţi să guste preparatele aburinde ai micilor vânzători locali.

Street-food-ul a revoluţionat experienţa culinară şi a adus mult mai aproape, într-un mod mult mai accesibil, cultura gastronomică în faţa unui număr considerabil de oameni din întreaga lume.